Contractul de donație Conform art. 985 din Codul civil este un act juridic prin care o persoană, numită donator, transmite cu titlu gratuit un bun sau un drept din patrimoniul său unei alte persoane, numită donatar, care acceptă această donație. În dreptul civil român, contractul de donație are reguli și condiții specifice, pe care le vom structura mai jos:
CUPRINS
- Definiția contractului de donație
- Caracteristici esențiale ale contractului de donație
- Părțile contractului
- Condiții de validitate
- Clauze specifice
- Efectele donației
- Drepturile donatarului
- Obligațiile donatarului
- Particularități
- Cazuri de revocare a donației
- Exemple de revocare a contractului de donatie
- Prescripția dreptului de revocare
- Contractul de donatie între soți
- Tipuri de contract de donație
- Impozitarea donației
Definiția contractului de donație
Donația este un contract prin care donatorul își micșorează patrimoniul în mod gratuit în beneficiul donatarului. Acesta din urmă acceptă, la rândul său, transmiterea bunului sau dreptului oferit de donator.
Caracteristici esențiale ale contractului de donație
Gratuitatea: Contractul de donație este un contract cu titlu gratuit, ceea ce înseamnă că donatorul nu primește nicio contraprestație bani sau alte bunuri de valoare în schimbul bunului donat.
Consensualitatea: Contractul se încheie prin acordul de voință al părților (donator și donatar). Totuși, pentru validitatea sa, contractul de donație trebuie să fie încheiat în formă autentică, adică în fața unui notar public.
Irevocabilitatea: Odată perfectată, donația este, în principiu, irevocabilă. Cu toate acestea, există anumite situații în care donația poate fi revocată (de exemplu, pentru ingratitudine sau neîndeplinirea condițiilor impuse).
Elementul esenţial specific contractului de donaţie este intenţia liberală – animus donandi, intenţia de a gratifica, ce reprezintă însăşi cauza încheierii contractului. Spre deosebire de reglementarea anterioară, reflectată prin prevederile art. 801 C. civ. 1864, textul normativ din noul Cod civil menţionează expres intenţia de gratificare ca trăsătură definitorie a convenţiei de donaţie. Dacă această intenţie de a gratifica lipseşte, actul proiectat ori încheiat nu mai poate fi calificat ca donaţie, independent de denumirea sa.
Părțile contractului
Donatorul: Persoana care transferă bunul sau dreptul din patrimoniul său. Donatorul trebuie să aibă capacitatea de a dispune de bunul sau dreptul donat.
Donatarul: Persoana care primește bunul sau dreptul. Donatarul trebuie să aibă capacitatea de a accepta donația. De asemenea, acceptarea donației poate fi exprimată fie la momentul încheierii contractului, fie ulterior, dar în termenul stabilit de lege.
Condiții de validitate
- Capacitatea părților: Donatorul trebuie să aibă capacitate de exercițiu deplină. Minorii sau persoanele puse sub interdicție nu pot face donații valabile.
- Forma: Contractul de donație trebuie încheiat în formă autentică (act notarial), sub sancțiunea nulității absolute.
- Obiectul donației: Trebuie să fie un bun determinat sau determinabil și să fie în patrimoniul donatorului în momentul încheierii contractului.
Clauze specifice
Rezerva uzufructului: Donatorul poate păstra dreptul de uzufruct asupra bunului donat, adică dreptul de a folosi și a culege fructele bunului până la decesul său.
Condiții sau sarcini: Donatorul poate impune anumite condiții sau sarcini donatarului (de exemplu, obligația de a întreține o anumită persoană). Neîndeplinirea acestor condiții poate duce la revocarea donației.
Clauza de revocare pentru ingratitudine: Donația poate fi revocată dacă donatarul dă dovadă de ingratitudine față de donator (de exemplu, comiterea unor fapte grave împotriva donatorului).
Efectele donației
Transferul proprietății: Donația produce efectul principal de a transfera dreptul de proprietate asupra bunului donat de la donator la donatar, imediat ce contractul este perfectat.
Drepturile și obligațiile donatorului: După transferul bunului, donatorul nu mai are drepturi asupra acestuia, cu excepția situațiilor în care și-a rezervat uzufructul sau alte drepturi.
Drepturile și obligațiile donatarului: Donatarul dobândește dreptul de proprietate asupra bunului și trebuie să respecte eventualele sarcini impuse de donator.
Drepturile donatarului
Dreptul de proprietate: Principalul drept dobândit de donatar prin contractul de donație este dreptul de proprietate asupra bunului donat. Donatarul devine proprietarul de plin drept al bunului, având posibilitatea de a dispune de acesta în mod liber (de exemplu, îl poate vinde, închiria, dona mai departe etc.), cu respectarea eventualelor condiții impuse de donator.
Dreptul de a solicita executarea donației: În cazul în care donația implică o promisiune de a dona (de exemplu, donația unei sume de bani sau a unui bun viitor), donatarul are dreptul de a cere donatorului să își îndeplinească obligația asumată, în termenii contractului.
Dreptul de a refuza sarcinile: Dacă donatarul consideră că sarcinile impuse de donator sunt excesive sau imposibil de îndeplinit, acesta are dreptul de a refuza acceptarea donației, în integralitatea ei sau doar a sarcinilor impuse. În lipsa unei acceptări clare, donația nu produce efecte.
Dreptul la revocarea sarcinilor excesive: În cazul în care donația a fost acceptată, dar ulterior sarcinile impuse se dovedesc a fi excesive, donatarul poate solicita reducerea acestora prin intermediul instanței, dacă se dovedește că acestea depășesc capacitatea sa materială sau sunt nerezonabile.
Obligațiile donatarului
Acceptarea donației: Pentru ca donația să fie valabilă, donatarul trebuie să accepte donația, fie expres, fie tacit (prin comportament care indică acceptarea). Fără acceptare, contractul de donație nu produce efecte juridice.
Respectarea sarcinilor impuse: Dacă donația este însoțită de anumite sarcini sau condiții (de exemplu, întreținerea unei persoane sau folosirea bunului donat într-un anumit scop), donatarul are obligația de a respecta aceste sarcini. Neîndeplinirea lor poate duce la revocarea donației.
Gratitudinea față de donator: Deși nu este o obligație strict juridică, ingratitudinea donatarului (de exemplu, comportamente abuzive, violente sau imorale față de donator) poate constitui un motiv pentru revocarea donației, la cererea donatorului.
Restituirea bunului în caz de revocare: În cazul în care donația este revocată din motive legale (cum ar fi ingratitudinea sau neîndeplinirea sarcinilor), donatarul are obligația de a restitui bunul donat, în natura sa sau, dacă acest lucru nu este posibil, de a plăti o despăgubire echivalentă.
Respectarea condițiilor și termenelor: Dacă donația este făcută sub condiție suspensivă sau cu termen, donatarul are obligația de a respecta aceste condiții și termene pentru ca donația să își producă efectele definitive.
Suportarea cheltuielilor legate de bun: După transferul dreptului de proprietate, donatarul devine responsabil pentru toate cheltuielile legate de întreținerea și administrarea bunului (taxe, impozite, reparații, etc.).
Particularități
Donația cu sarcină: Dacă donația implică o sarcină (de exemplu, întreținerea donatorului), obligația donatarului este strictă și trebuie respectată în termenii prevăzuți în contract. Neîndeplinirea sarcinii poate duce la revocarea donației.
Obligația de a proteja bunul: Dacă donația include un bun de patrimoniu cultural sau un bun cu valoare specială, donatarul poate avea obligația de a-l proteja sau de a-l păstra într-o anumită stare, conform reglementărilor legale sau stipulațiilor contractuale.
Obligația de informare: Donatarul poate avea obligația de a informa donatorul sau alte părți interesate cu privire la utilizarea bunului, în special dacă donația a fost făcută cu o destinație specifică.
Drepturile și obligațiile donatarului trebuie respectate în spiritul acordului contractual și al legii, astfel încât să se asigure echilibrul între beneficiile obținute prin donație și îndeplinirea responsabilităților care derivă din aceasta.
Cazuri de revocare a donației
Ingratitudinea donatarului: Donatorul poate solicita revocarea donației dacă donatarul comite acte de ingratitudine față de acesta.
Neîndeplinirea condițiilor sau sarcinilor: Dacă donatarul nu îndeplinește condițiile sau sarcinile impuse prin contractul de donație, donația poate fi revocată.
Supraviețuirea donatarului: În anumite cazuri, donația poate fi revocată dacă donatarul decedează înaintea donatorului, în special în cazul donațiilor cu sarcină.
Exemple de revocare a contractului de donatie:
Revocarea contractului de donație este o excepție de la principiul irevocabilității donațiilor. Totuși, legislația română permite revocarea donației în anumite cazuri specifice. Mai jos sunt câteva exemple de situații în care un contract de donație poate fi revocat:
- Revocarea pentru ingratitudine
Exemplu 1: Donatarul comite o infracțiune gravă împotriva donatorului, cum ar fi o agresiune fizică. Într-o astfel de situație, donatorul poate solicita revocarea donației pentru ingratitudine, deoarece donatarul a acționat într-un mod profund nerecunoscător față de gestul donatorului.
Exemplu 2: Donatarul refuză să îngrijească donatorul, deși acesta se află într-o stare de nevoie și se aștepta la un astfel de sprijin din partea donatarului. Această atitudine poate fi considerată ingratitudine și poate constitui motiv pentru revocarea donației.
- Revocarea pentru neîndeplinirea sarcinilor impuse
Exemplu 3: Donația este însoțită de o sarcină, cum ar fi obligația donatarului de a întreține o anumită persoană (de exemplu, un părinte în vârstă). Dacă donatarul nu își îndeplinește această obligație, donatorul sau alte părți interesate pot solicita revocarea donației.
Exemplu 4: Donatorul donează o clădire donatarului, cu condiția ca acesta să renoveze și să păstreze clădirea în stare bună. Dacă donatarul neglijează complet clădirea și nu îndeplinește condițiile impuse, donatorul poate cere revocarea donației.
- Revocarea donației între soți
Exemplu 5: Un soț donează un bun celuilalt soț în timpul căsătoriei. Ulterior, din diverse motive (cum ar fi deteriorarea relației sau intenția de a-și recăpăta bunul), soțul donator decide să revoce donația. Conform legii, donația între soți poate fi revocată unilateral în timpul căsătoriei, fără a fi necesară o justificare specifică.
Exemplu 6: În timpul procesului de divorț, soțul donator solicită revocarea unei donații făcute în timpul căsătoriei, argumentând că aceasta ar trebui anulată din cauza comportamentului necorespunzător al celuilalt soț.
- Revocarea donației pentru supraviețuirea donatorului
Exemplu 7: Donatorul face o donație cu clauza specifică că donația va fi revocată dacă donatarul moare înaintea donatorului. Dacă donatarul decedează înaintea donatorului, bunul donat revine în patrimoniul donatorului, iar donația este revocată conform clauzei stabilite.
- Revocarea pentru împlinirea unei condiții rezolutorii
Exemplu 8: Donatorul donează un teren cu condiția ca donatarul să construiască pe acel teren o casă într-un anumit interval de timp. Dacă donatarul nu reușește să construiască casa în termenul stabilit, donația poate fi revocată conform condiției rezolutorii prevăzute în contract.
- Revocarea pentru imposibilitatea îndeplinirii obiectivului donației
Exemplu 9: Donatorul a donat o operă de artă cu condiția ca aceasta să fie expusă permanent într-un muzeu. Dacă muzeul nu mai poate îndeplini această condiție din motive obiective (de exemplu, închiderea muzeului), donația poate fi revocată pentru imposibilitatea îndeplinirii scopului.
- Revocarea prin convenție
Exemplu 10: Donatorul și donatarul convin de comun acord să revoce donația, din motive personale, fără a fi necesară o justificare suplimentară. Aceasta poate fi o situație rar întâlnită, dar posibilă prin acordul părților.
Prescripția dreptului de revocare
Termenul pentru exercitarea dreptului de revocare a donației este de un an de la data când donatorul a aflat de existența motivului de revocare (de exemplu, fapta de ingratitudine a donatarului).
Contractul de donatie între soți
Contractul de donație între soți este un act juridic prin care unul dintre soți transferă cu titlu gratuit un bun sau un drept din patrimoniul său în patrimoniul celuilalt soț. Acest tip de donație este reglementat de Codul civil român și are anumite particularități și restricții care îi conferă un statut special.
Particularități ale donației între soți
Donația de bunuri comune: Dacă donația privește un bun comun al soților, este necesar consimțământul ambilor soți pentru realizarea acestei donații. În practică, acest tip de donație se poate întâlni atunci când unul dintre soți donează partea sa de coproprietate celuilalt soț.
Clauze speciale: Donațiile între soți pot conține clauze specifice, cum ar fi rezerva uzufructului (soțul donator își poate rezerva dreptul de a folosi bunul donat pe durata vieții sale) sau condiții de revocare.
Donația între soți și moștenirea
Raportul cu succesiunea: Donațiile între soți pot influența masa succesorală. De exemplu, în cazul în care soțul donator decedează, donația poate fi supusă raportului succesoral (dacă nu a fost dispusă cu scutire de raport) și poate afecta drepturile succesorale ale celorlalți moștenitori.
Donația în caz de moarte: De asemenea, soțul poate stipula ca donația să producă efecte numai după decesul său, caz în care donația are natura unui testament, fiind supusă regulilor privind succesiunea.
Alte tipuri de contract de donație
Donații indirecte și disimulate
Donațiile pot fi realizate și prin acte juridice indirecte (de exemplu, o vânzare la un preț simbolic) sau disimulate (deghizate sub alte forme de contracte). Aceste donații trebuie să respecte aceleași reguli privind capacitatea, consimțământul și forma.
Donația deghizată
Aceasta apare atunci când o donație este mascată sub forma unui alt act juridic, precum un contract de vânzare-cumpărare cu preț fictiv.
Donații sub condiție
Donatorul poate impune o condiție suspensivă (realizarea unui eveniment viitor incert) pentru ca donația să producă efecte. Dacă condiția nu se îndeplinește, donația nu va produce efecte.
Donația în caz de deces
Este o formă de donație prin care donatorul stipulează că donația va produce efecte doar după moartea sa. Aceasta este un testament și este supusă regulilor privind succesiunea.
Donația anulabilă
O donație poate fi anulată dacă nu respectă condițiile esențiale de validitate (de exemplu, vicierea consimțământului, lipsa formei autentice).
Impozitarea donației
Conform Codului Fiscal, nu se impozitează sumele de bani sau bunurile mobile primite cu titlu donație de către o persoană fizică.
Se impozitează doar donația de bunuri imobile între persoane fizice care nu sunt părinți și copii, bunici, frați sau soți.
Contractul de donație, fiind un act juridic complex și cu efecte ireversibile în majoritatea cazurilor, trebuie tratat cu mare atenție atât de către donator, cât și de către donatar.
Pentru ca încheierea unui act de donație în formă autentică- în fața notarului- conditie esențială pentru validitatea contractului de donație, Echipa Gorun si Asociatii va sta la dispozitie cu o vasta experiență juridică în perfectarea acestor tipuri de acte.
Nu ezitați să ne contactați sau să faceti o programare online – e mai simplu și evitați așteptarea!